LIBERA CUGETARE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL, se intitulează prezentarea Dlui Cercetător Principal II. Marius ROTAR de la Univeristatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia,pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA din miercuri 10 DECEMBRIE 2014, la ora17,oo !!!, a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală, la orele 18, în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.

Cum se ştie, Atelierul se desfăşoară sub egida Universităţii de  Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca – în colaborare cu Centrul de Filosofie Aplicată de la Facultatea de Filosofie a UBB şi revista PHILOBIBLON – Transylvanian Journal of Muldisiciplinary Research in Humanities – editată deBiblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, fiind un cadru informal de discuţii multi- şitransdiciplinare, focalizate pe chestiuni considerate ca aparţinând medicinii, dar care se află de fapt la confluenţa diferitelor specialităţi ce studiază omul (filosofia, psihologia, sociologia, antropologia, istoria, dreptul, teologia, literatura etc.). Şi care sunt rareori – sau cu prea multă precauţie – abordate în acest fel. Toate informaţiile aferente se găsesc la adresa: www.afsam.eu

Reproducem şi aici Schiţa conferinţei:

„Dezbaterile din societatea românească a ultimilor ani privind relația Stat-Biserica Ortodoxă Română sau, mai recent, asupra locului și rolul/predării religiei în școală solicită o sondare, din punct de vedere istoric, a realităților trecute în această privință. Având la baza, în special, achiziții teoretice provenind din filosofia britanică și franceză a secolului a XVIII-lea, Libera Cugetare a reprezentat un curent cultural, filosofic și politic dezvoltat, în sensul real al cuvântului, odată cu secolul al XIX-lea. Extinderea ei geografică, cât și instituționalizarea sa, prin constituirea diverselor asociații naționale (de pildă, fondarea în 1866 a The National Secular Society în Marea Britanie), organizarea unor federații/uniuni și congrese internaționale (începând din 1880, la Bruxelles), precum și prin publicarea unei vaste literaturi în direcția enunțată, au determinat transformarea curentului într-o miscare de ample proporții (vezi, de pildă, the Golden Age of Freethought (1875-1914) în SUA). Aceasta contesta, în mod vehement, rolul și influența Bisericii/religiei și încerca, deopotriva, să producă efecte imediate asupra societății. Totodată, mișcarea a capatat un impuls esențial înspre creştere, în epoca, prin dezvoltarea deosebită și popularizarea știintelor naturale, pe de o parte, și implementarea ideilor socialiste, pe de altă parte. Prezentarea de față urmăreşte conturarea și dezvoltarea ideii de liberă cugetare în România până la izbucnirea Primului Război Mondial, precum și polemicile născute în jurul acesteia, trasând o serie de repere:  Rolul apariţiei și extinderii ideilor darwiniste/filosofiei materialiste în epocă; Reacția mediului religios la noile paradigme; Socialismul și ideea de libertate de conștiință/libertate de cugetare/liber cugetator (înmormântările civile); Fondarea Asociației Știintifice de Educație Pozitivă; Asociația Natională a Liber Cugetătorilor (1909); Polemici la Universitatea din Iași (1909) – Constantin Thiron versus A.C. Cuza/Iuliu Scriban; Apariția Revistei Rațiunea (1911-1914) – program, ideologie, acțiuni; Adepții ai liberei cugetări (Constantin Thiron, Panait Zosin, C.I. Dicescu, N. Leon etc.); Relația Libera Cugetare/Ateism în epocă.”