Impactul schizofreniei asupra membrilor familiei și calitatea vieții subiective

 

baner_site

 

Impactul schizofreniei asupra membrilor familiei și calitatea vieții subiective, se intitulează prezentarea Dnei Drd. Diana ANGHEL de la UBB, Facultatea de Psihologie și Științele Educației, pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA din miercuri 21 IANUARIE 2015, la ora 17,oo !!!, a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală, la orele 18, în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.

 

afis_atelier_anghel_ianuarie_2015_2

 

Cum se ştie, Atelierul se desfăşoară sub egida Universităţii de  Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca – în colaborare cu Centrul de Filosofie Aplicată de la Facultatea de Filosofie a UBB şi revista PHILOBIBLON – Transylvanian Journal of Muldisiciplinary Research in Humanities – editată deBiblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, fiind un cadru informal de discuţii multi- şitransdiciplinare, focalizate pe chestiuni considerate ca aparţinând medicinii, dar care se află de fapt la confluenţa diferitelor specialităţi ce studiază omul (filosofia, psihologia, sociologia, antropologia, istoria, dreptul, teologia, literatura etc.). Şi care sunt rareori – sau cu prea multă precauţie – abordate în acest fel. Toate informaţiile aferente se găsesc la adresa: www.afsam.eu

 

 

Reproducem şi aici Schiţa conferinţei:

„În momentul de faţă recunoaştem  faptul că, a trăi alături de o rudă apropiată diagnosticată de o boală psihică gravă poate cauza, de multe ori,  niveluri ridicate de distres şi este percepută ca şi o povară. Boala mintală este prin natura ei o experienţă familială. Când un membru al familei este diagnosticat cu schizofrenie, în cele mai multe cazuri în adolescenţă, viaţa familiei este întreruptă şi chiar traiectoria acesteia, din cauza interdependenţei care există în interiorul sistemului, fiecare membru fiind afectat într-un anume fel. Consecinţele asumării responsabilităţii în faţa rudei bolnave implică un număr de factori, inclusiv cele ce ţin de disponibilitate şi natura problemelor pacientului, dar, de asemenea,  şi a sentimentelor declanşate de boală. Părinţii se confruntă la momentul aflării diagnosticului cu disperare, autoculpabilizare, anxietate, ruşine, teamă, nesiguranţă (Kálmán, 1997). Nesiguranţa se rezumă la întrebări legate de viitorul apropiat şi cel îndepărtat. După Bungener şi McCormack (1994),  părinţii pe măsură ce devin din ce în ce mai vârstnici se simt responsabili în continuare de copilul lor dependent, dar au resurse energetice din ce în ce mai reduse pentru asigurarea subzistenței: „Am 65 de ani şi soțul meu 68 de ani. Fiica noastră are 38 de ani şi ştiu că voi muri înaintea ei. Ce se va întâmpla cu ea? Vorbesc zilnic cu ea şi îi dau banii necesari. Nu poate să-si administreze singură banii, nici de la o zi pe alta. Când a avut o zi proastă am vorbit cu ea timp de 4 ore la telefon. Nu va exista nimeni care să facă acest lucru în lipsa noastră. Acum 4 ani a incercat să-şi ia viata şi mi-e frică că o va face,  după ce noi nu v-om mai fi.” (Jones, 1997, p.85). Aşteptările indivizilor după diagnosticul de schizofrenie depind de reprezentările proprii despre boala lor. Preocupările lor faţă de viitor includ temeri referitoare la posibilitatea de reîntoarcere la spital și  modul cum va evolua boala: ,,Îmi fac griji că trebuie să mă intorc la spital, din nou”/,, Nu mă gândesc la nimic pozitiv ce ar putea să-mi rezerve viitorul şi tot timpul am să fiu la fel. Bine, lucrurile se pot schimba şi pot ramâne aceleaşi pentru mine”. Reacţiile comportamentale pot avea un caracter activ, de implicare şi informare în legătură cu boala sau un caracter pervaziv, de evitare, restrângere, neimplicare (Glass, C.R şi Merluzzi,T. , 2000). Prin urmare există doua posibilităţi: ori aleg să-şi accepte  diagnoticul, ori îl neagă, adoptând o poziţie neutră (Barham şi Hayward, 1998). Dar din păcate, un număr semnificativ de indivizi diagnosticaţi cu schizofrenie apelează la o ultimă cale, şi anume: suicidul (Tarrier, Khan, Cater şi Picken, 2007).”

Király István

 

Annunci

LIBERA CUGETARE IN ROMANIA PANA LA IZBUCNIREA PRIMULUI RAZBOI MONDIAL

logo2

LIBERA CUGETARE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ LA IZBUCNIREA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL, se intitulează prezentarea Dlui Cercetător Principal II. Marius ROTAR de la Univeristatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia,pe marginea căreia se vor desfăşura discuţiile la ÎNTÂLNIREA din miercuri 10 DECEMBRIE 2014, la ora17,oo !!!, a Atelierului MULTIDISCIPLINAR ŞI INTERUNIVERSITAR de Filosofie şi Antropologie Medicală, la orele 18, în clădirea Clinicii „Medicala II”, str. Clinicilor nr. 2-4, la Etajul II, Sala Bibliotecii.

 

Cum se ştie, Atelierul se desfăşoară sub egida Universităţii de  Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca – în colaborare cu Centrul de Filosofie Aplicată de la Facultatea de Filosofie a UBB şi revista PHILOBIBLON – Transylvanian Journal of Muldisiciplinary Research in Humanities – editată deBiblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj, fiind un cadru informal de discuţii multi- şitransdiciplinare, focalizate pe chestiuni considerate ca aparţinând medicinii, dar care se află de fapt la confluenţa diferitelor specialităţi ce studiază omul (filosofia, psihologia, sociologia, antropologia, istoria, dreptul, teologia, literatura etc.). Şi care sunt rareori – sau cu prea multă precauţie – abordate în acest fel. Toate informaţiile aferente se găsesc la adresa: www.afsam.eu

logo

Reproducem şi aici Schiţa conferinţei:

„Dezbaterile din societatea românească a ultimilor ani privind relația Stat-Biserica Ortodoxă Română sau, mai recent, asupra locului și rolul/predării religiei în școală solicită o sondare, din punct de vedere istoric, a realităților trecute în această privință. Având la baza, în special, achiziții teoretice provenind din filosofia britanică și franceză a secolului a XVIII-lea, Libera Cugetare a reprezentat un curent cultural, filosofic și politic dezvoltat, în sensul real al cuvântului, odată cu secolul al XIX-lea. Extinderea ei geografică, cât și instituționalizarea sa, prin constituirea diverselor asociații naționale (de pildă, fondarea în 1866 a The National Secular Society în Marea Britanie), organizarea unor federații/uniuni și congrese internaționale (începând din 1880, la Bruxelles), precum și prin publicarea unei vaste literaturi în direcția enunțată, au determinat transformarea curentului într-o miscare de ample proporții (vezi, de pildă, the Golden Age of Freethought (1875-1914) în SUA). Aceasta contesta, în mod vehement, rolul și influența Bisericii/religiei și încerca, deopotriva, să producă efecte imediate asupra societății. Totodată, mișcarea a capatat un impuls esențial înspre creştere, în epoca, prin dezvoltarea deosebită și popularizarea știintelor naturale, pe de o parte, și implementarea ideilor socialiste, pe de altă parte. Prezentarea de față urmăreşte conturarea și dezvoltarea ideii de liberă cugetare în România până la izbucnirea Primului Război Mondial, precum și polemicile născute în jurul acesteia, trasând o serie de repere:  Rolul apariţiei și extinderii ideilor darwiniste/filosofiei materialiste în epocă; Reacția mediului religios la noile paradigme; Socialismul și ideea de libertate de conștiință/libertate de cugetare/liber cugetator (înmormântările civile); Fondarea Asociației Știintifice de Educație Pozitivă; Asociația Natională a Liber Cugetătorilor (1909); Polemici la Universitatea din Iași (1909) – Constantin Thiron versus A.C. Cuza/Iuliu Scriban; Apariția Revistei Rațiunea (1911-1914) – program, ideologie, acțiuni; Adepții ai liberei cugetări (Constantin Thiron, Panait Zosin, C.I. Dicescu, N. Leon etc.); Relația Libera Cugetare/Ateism în epocă.”

CULTURA E CONOSCENZA

 

Biblioteca Universitaria “Lucian Blaga”

logo2

https://www.bcucluj.ro/

Dalla sua fondazione nel 1872, la Biblioteca Universitaria “Lucian Blaga” (Cluj-Napoca, Romania) è sempre stata una componente importante nel sistema nazionale di insegnamento, contribuendo attivamente allo sviluppo della società, attraverso i suoi centri di cultura, educazione e scienze, innovazione e ricerca. Sia per il suo carattere enciclopedico che museale, sia per il valore delle sue collezioni, la Biblioteca Universitaria “Lucian Blaga” corrisponde pienamente alle esigenze di informazione dell’intera comunità accademica locale e nazionale, nonché- attraverso la Mediateca, a quella internazionale.

 

Philobiblon Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities. 

logo

http://www.philobiblon.ro

While preserving its identity shaped ever since the publication of its first volume in 1996, beginning with the year 2011 the journal Philobiblon, edited by the Research Department of the Lucian Blaga Central University Library, Cluj-Napoca, Romania, has decided to define its new profile, focusing on multidisciplinary relations in the Humanities. Consequently, as of now, it will refer to itself as Transylvanian Journal of Multidisciplinary Research in Humanities.  Philobiblon becomes a special forum to explore the meaning of our worlds and lives , discussed in multidisciplinaryresearch in the history, philosophy, anthropology, ethics, human communication, linguistics, literary theory and criticism, art theory and criticism, as well as the investigation of various aspects of science that involve prospects as philosophical, historical, anthropological and cultural. Including those who have recently been called “Medical Humanities” .These perspectives are taken from the magazine together with the investigation of records, documents, etc of various library and archives . The studies by the magazine so the role of not only the study of the historical and documentary collections in a multidisciplinary way, but also to problematize and reformulate – historical and punctual ! the senses and the missions of the libraries of the institutions and professions.

(fonte: sito ufficiale Philobiblon)